joi, 13 octombrie 2011

Însingurare

nici luna nu mai stă aprinsă
e'acolo'n colţ aproape stinsă
şi-n ochelarii unui domn
 mai bate seara, cand ţi'e somn
şi omul parcă ar mai sta
când colo, tu, nici n'ai mai vrea.

se uită el, la ceas, se'ntreabă
 să mai stau.. s'o iau la goană...
ea se uită pe hârtie
îi recită o poezie
îi mai cântă peste'un bit
el aplaudă subit

cel cu ochelarul gros
se ridică acum frumos
 cea cu pana de la pix,
se gândeşte "ce la fix"
şi îşi ia un almanah
mulţumindu'i lui Allah

o coteşte înspre noapte
e târziu...şi stă departe...
trece mai apoi la fapte.
 ea'şi aprinde pipa păcii
se afundă'n vraja sorţii
luând o mină de proporţii..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu